Sfantul Stefan

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

La numai câteva zile de la Craciun, Biserica îl aminteste pe Sf. Stefan primul care a dat marturie cu propria viata despre Învierea lui Cristos.

Istoria Sfantului Stefan:

La propunerea Sfintilor Apostoli în fruntea celor sapte diaconi a fost ales Sfântul Stefan arhidiacon, adica primul dintre diaconi. ”Stefan” în greceste înseamna cununa. Vom vedea în continuare cum Sfântul Stefan devine cea dintâi floare nevestejita în cununa de slava eterna care straluceste pe crucea izbavitoare de pe Golgota. Aflam din Sfânta Traditie si-l vedem si în traditia iconografica: era tânar, frumos la chip, dar mai ales avea o deosebita frumusete sufleteasca. Fiind de neam iudeu se presupune ca a învatat ca si Sfântul Apostol Pavel la scoala rabinica a marelui învatat din vremea aceea, Gamaliel. Era un gânditor adânc si vorbitor îndemânatic, bun psiholog, cu un sentiment religios exceptional de cald si de puternic, însufletit, sensibil, bun la suflet si delicat cum rar întâlnesti la o personalitate oricât de puternica si de complexa ar fi. Ceea ce rostea prin cuvânt, îndeplinea prin fapta. El l-a recunoscut bine pe Mântuitorul Hristos si e de buna seama adevarat ca scoala cea mai înalta a facut-o la picioarele lui Iisus Hristos si a continuat la scoala apostolilor. Dar ceea ce îl caracteriza cu adevarat cel mai mult era ca avea o credinta si o râvna atât de mari pentru lucrarea Domnului Hristos, încât Dumnezeu l-a învrednicit sa savârseasca fapte extraordinare si semne mari în popor. Zelul lui în predicarea Evangheliei i-l insufla nu numai Duhul Sfânt, dar si faptul ca a fost martor al Învierii Domnului, al Înaltarii Sale la cer si al Pogorârii Duhului Sfânt. Ca si apostolii, el Îl predica pe Mesia Cel prezis de prooroci, pe Hristos Cel înviat din morti. De aceea fariseii si conducatorii poporului evreu nu-l priveau cu ochi buni si ”le parea rau ca învata poporul si vestea întru Iisus învierea mortilor”.(Faptele Apostolilor IV, 1-2).

La scurt timp dupa asezarea lui în slujba aceasta, unii din sinagoga zisa a libertinilor si a cirenenilor si a alexandrinilor si a celor din Cilicia si din Asia, au început cu Stefan o cearta de vorbe. Ea a pornit de la faptul ca unii ziceau despre Mântuitorul ca este profet, altii ca este un înselator, iar altii ca este Fiul lui Dumnezeu. Aparând credinta cea adevarata cu privire la Mîntuitorul Hristos Care s-a nascut din pururea Fecioara Maria, s-a rastignit pentru pacatele întregii omeniri si s-a înaltat la ceruri si sta de-a dreapta Tatalui ceresc, acesti iudei s-au hotarât sa-l piarda. A fost acuzat fals de blasfemie contra lui Moise si a lui Dumnezeu si dus în fata sinedriului –înaltul tribunal iudeu de judecata - spre a fi judecat. Iata ca, la numai o jumatate de an dupa sacrilegiul savârsit fata de Domnul nostru Iisus Hristos, procedura se repeta asemenea cu Sfântul Stefan. S-au gasit desigur si de data aceasta martori mincinosi care sa minta ca l-au auzit vorbind blasfemiator la adresa lui Moise, a templului lui Solomon si a lui Dumnezeu. La toate acuzatiile aduse iata-l din nou pe Caiafa întrebând: Adevarate sunt acestea care se spun împotriva ta Stefane, ce ai de spus? În clipa aceea toti si-au îndreptat privirile spre victima si Sfântul Evanghelist Luca –martor al evenimentului- inspirat de Duhul Sfânt, ne spune ca: ”cei ce sedeau în sinedriu au vazut fata lui ca o fata de înger”.

Sfântul Stefan rosteste o cuvântare lunga în care face o privire asupra poporului evreu, extragând din profeti adevarul ca Iisus este Mesia cel prezis de ei si iudeii sunt vinovati de uciderea lui. În cuvântarea sa înlatura si anuleaza toate acuzatiile nedrepte aduse împotriva lui, aratând valoarea Legii si a profetiilor pe care le-a desavârsit Stapânul sau Hristos. Dar iata ca ajunge la punctul culminant al cuvântarii sale. Cuvintele sale sunt flacari vii ce înfiereaza cu focul adevarului lor inimile fariseilor iudei. ”Voi pururea stati împotriva Duhului Sfânt, cum au fost parintii vostri asa sunteti si voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit parintii vostri? Si au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Carui vânzatori si ucigasi v-ati facut voi acum. Voi care ati primit Legea întru rânduieli de la îngeri si n-ati pazit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).

Atunci cei de fata, scrâsnind din dinti, urlând, sfâsiindu-si hainele de pe ei – întocmai ca si la condamnarea Mântuitorului – au strigat cât au putut: Sa piara de pietre, asa cum se cade hulitorilor… Sa piara!…Sa piara!…Dar iata o mare minune: Stefan fiind plin de Duh Sfânt si-a pironit ochii spre cer, a vazut slava lui Dumnezeu si a zis: ”Iata vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. Ei au început sa racneasca, si-au astupat urechile si toti într-un gând s-au napustit asupra lui. L-au târât afara din cetate, si au început a-l bate cu pietre. Iar martorii si-au dezbracat hainele ca sa poata lovi mai cu vigoare si le-au pus la picioarele unui tânar, numit Saul. Era obiceiul ca martorii sa puna mâna pe capul vinovatului si sa spuna: sângele acestuia sa cada asupra lor, pentru ca el blasfemia numele lui Dumnezeu si ei aruncau cele mai mari pietre.

Iata divina drama de pe Golgota, repetata cu Sfântul Stefan într-o impresionanta asemanare. Privilegiu unic pentru cel care primeste sfânta mucenicie. El sta în fruntea nenumaratelor ostiri de martiri câti au fost si înca câti vor mai fi pâna la sfârsitul veacurilor. El sta smerit în capatul sirului nesfârsit de martiri, marturisitori ai dumnezeirii Domnului Hristos. Prima picatura de sânge cazuta din trupul Sfântului Stefan a însemnat samânta credintei în Domnul Hristos.

Alaturi de credinta, inima mucenicului Stefan a fost o vapaie de dragoste ”mai mare decât moartea” pe care n-a putut-o stinge potopul de ura al mai marilor templului. Dimpotriva, dragostea atotcuprinzatoare si atotbiruitoare, dupa pilda vietii Domnului ( Luca XXIII, 34 ) – care s-a aprins din dragostea jertfei de pe Golgota – a facut sa rodeasca în fiinta sa fructul iertarii dusmanilor, în clipa îndată ce îsi dadea duhul.

În fata sinedriului îsi manifesta credinta prin rugaciune caci, sub loviturile de pietre care veneau cu furie din toate partile, el se ruga si zicea: ”Doamne Iisuse primeste duhul meu; si îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta” (Faptele Apostolilor VII, 59-60).

Asa se sfârsise si Mântuitorul lumii care, cândva de a-si da viata pentru mântuirea lumii, chemând pe Tatal Sau din ceruri, îi încredinteaza sufletul Sau zicând: ”Parinte, în mâinile Tale încredintez sufletul Meu”, iar când Îl batjocoreau si-L chinuiau calaii, se ruga la Tatal Sau sa le ierte pacatul pe care-l savârseau acestia: ”Parinte Sfinte,iarta-le lor pacatul acesta ca nu stiu ce fac”.

Dumnezeu i-a ascultat rugaciunea Sfântului Stefan, caci pe locul unde a fost ucis el se afla un tânar care se numea Saul, fariseu din Tarsul Ciliciei, care pazea hainele celor care aruncau cu pietre în Stefan, cel care va deveni din cel mai mare prigonitor al crestinilor, Apostolul Neamurilor. În drumul spre Damasc unde se ducea sa prigoneasca crestinii de acolo, Mântuitorul Hristos se arata lui Saul întrebându-l pentru ce Îl prigoneste si atunci are loc momentul transformarii inimii lui Saul în ”vas curat si cinstit” devenind marele apostol al omenirii, Sfîntul Apostol Pavel. Iata ca Mântuitorul a facut din el stâlpul crestinatatii si propovaduitorul neînfricat al lui Hristos Cel înviat din morti. Stim ca el însusi si-a savârsit mucenicia la Roma. Iata taina cea mare, iata cum îsi apara Domnul Hristos Biserica si pe credinciosii Sai. Unul era rapus de loviturile pietrelor, iar altul se ridica sa predice cuvântul Evangheliei cu riscul vietii sale.

Sfânta Traditie ne spune ca în timp ce multimea ucidea cu pietre pe Sfântul Stefan, mai departe pe o ridicatura de pamânt, stateau si priveau dându-i tărie de a suferi cu demnitate martiriul, însasi Maica Domnului însotita de Sfântul Ioan ucenicul cel iubit al Domnului. Aceste cuvinte graieste Sfânta Traditie: ”O, cât îi era de dulce moartea, Sfântului, celui dintâi mucenic, cu toate ca se afla într-acea cruda ucidere cu pietre –caci privea la patimile lui din înaltimile ceresti, prea dulcele Iisus – iar din dealurile pamântesti, prea dulcea Mama, împreuna cu iubitul ucenic”.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

urez tuturor ce poarta numele de STEFAN multa ,multa sanatate si un calduros LA MULTI ANI !!!

[URL=http://imageshack.us] Sfantul Stefan Re: Sfantul Stefan

[/URL]

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

tigruta25 · Trimis: 27/12/2007 22:02 Titlul subiectului:

la multi ani cu numeroase impliniri pt. stefan nicusor!!!
SA-TI TRAIASACA LILI! :-D

_________________
TIGRUTA25

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

multam fain, tigruta
:thankyou:

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun