Pastele

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Pastele sarbatoarea crestina a Invierii Domnului

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.

Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important ocazie al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata.

Apa prezinta un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai numeroase retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos...

Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Istoria Sarbatorii Pastelui

Pentru prima data Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta zi evreii au parasit Egiptul cu susținerea lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastelor in momentul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt.
Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, majoritatea oamenilor nu mai au in vedere semnificatia acestei sarbatori. Pentru multi, Pastele nu mai are nimic de a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mancare si bautura.
In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor, nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.
In Noul Testament mielul a fost junghiat prin Mantuitorul Iisus, iar sangele lui care a curs pe cruce este sangele rascumparator.
La Cina cea de taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu.
Dumnezeu vrea ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platit pentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Obiceiuri de paste

Vechii saxoni au sarbatorit venirea primaverii aducand omagii zeitei primaverii, Eastre. Cand in secolul al II-lea misionarii crestini au ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarile lor pagane, au incercat sa ii converteasca la crestinism. Au reusit, insa numai intr-o masura oarecare. Pentru noii crestini interdictia de a-si serba vechile sarbatori pagane ar fi insemnat moartea. Pentru a salva vieti, misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul religios incet, permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pagane insa acestea trebuiau sa fie in maniera crestina.
Asa cum s-a intamplat, sarbatoarea pagana Eastre avea loc la aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a renasterii Domnului. Astfel s-a alterat festivalul insasi, devenind o sarbatoare crestina, iar numele vechi de Eastre s-a schimbat in varianta moderna de Easter (Pastele in limba engleza).
Elementele precrestine amalgamate in sarbatoarea pascala sint evidente inca din denumirea data in unele parti ale lumii celei mai mari sarbatori a crestinatatii. Daca in limbile romanice, numele sau vine de la Pesah, sarbatoarea iudaica in momentul careia a avut loc rastignirea lui Iisus, in cele anglo-saxone se folosesc termeni derivati de la numele unor divinitati pagine. Englezescul Easter sau germanul Ostern vin de la Eostre sau Eastre, zeita a fertilitatii la popoarele din nordul Europei. Astfel de divinitati existau la mai toate popoarele europene, din nord pina in bazinul mediteranean, ele fiind sarbatorite primavara, clipă al renasterii naturii.
Sarbatoarea renasterii si a invingerii mortii reprezintă un element de baza in multiple sisteme religioase precrestine. In zilele in care vegetatia revine la viata, perioada ce coincide cu echinoctiul de primavara, in imperiul roman aveau loc celebrari dedicate lui Attis, divinitate de origine frigiana, despre care se spune ca ar fi fost nascut dintr-o fecioara. Acest Attis, care era iubitul lui Cybelle, zeita fertilitatii, murea si invia in fiecare an in perioada echinoctiului. Festivaluri ale primaverii aveau loc la toate popoarele vechi ale Europei si, adecvat unor autori, atunci cind misionarii crestini ai secolului al II-lea au ajuns in nordul continentului, ei au incercat sa-i converteasca treptat pe oameni, permitindu-le acestora sa-si mentina traditiile si sarbatorile, in care au introdus incetul cu incetul elemente crestine. Aceasta tehnica de a tolera si ingloba traditiile locale in credinta crestina se foloseste si astazi, in singular de catre Biserica Catolica, cu precadere in Africa, pentru a nu trezi resentimentele triburilor obligindu-le sa renunte brusc la datinile lor. Celebrate in aceeasi perioada a anului, sarbatoarea Pastelui si cea a primaverii s-au intrepatruns, numele divinitatii pagine pastrindu-se in denumirea sarbatorii crestine.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Saptamina Mare a Sfintei Sarbatori a Pastelui

In saptamana mare in toate gospodariile se face curatenie generala: se matura curtile, se adancesc si se curata santurile, se repara gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc casele, se spala perdelele si mobilierul, se sterg geamurile, se aerisesc toate hainele, asternuturile si covoarele.
Barbatii muncesc la cimp pina cel tirziu in ziua de joi, cind revin in gospodarie si isi ajuta nevestele la treburile casnice.

In Joia Mare, sunt praznuite patru lucruri: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-L ucida.

Superstitii • nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg.

• daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul.

• mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii.

Obiceiuri

• se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzand pentru fiecare mort cate o gramajoara, daca vreti sa fie si ei luminati pe mulțimea cealalta in unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci.

• In aceasta zi se inrosesc ouale, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata.

• O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat.

Sambata mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cind gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mincarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de Pasti.

Traditii in sambata mare

• se sacrifica, in mod ritual, mielul, si se prepara cighirul, friptura si borsul de miel. Spre deosebire de sarbatoarea Craciunului, de Paste nu se pregatesc destul de multe feluri de mincare, de unde si zicatoarea, frecventa in Bucovina: "Craciunul este satul, Iar Pastele este fudul."

• pe vremuri era obligatoriu ca femeile sa imbrace, la slujba de Inviere si in zilele de Pasti, macar o camasa noua, cusuta in orele de taina ale noptii, iar barbatii sa aiba cel putin o palarie noua.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Simboluri crestine in legatura cu sarbatoarea pastelui

Crucea - simbolizeaza crucificarea, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, ea este utilizata foarte mult si de biserica catolica, ca simbol al credintei.

Iepurasul - nu este o inovatie moderna si simbolizeaza fertilitatea. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre. Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data.

Oul - simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.

Mielul -reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Mantuitor care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.

Magarul - crucea alba de pe greaban, magarul o are gratie faptului ca L-a adus pe Iisus la Ierusalim in Duminica Floriilor.

Fluturele - simbolizeaza viata lui Iisus: omida reprezinta intruparea omeneasca; coconul este moartea trupeasca, fluturele simbolizeaza Invierea.

Paunul ? este simbolul vietii vesnice, deoarece in trecut se creadea ca este nemuritor.

Scorpionul ? este simbolul lui Iuda.

Pasca - se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, persoanele feminine de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra" Legenda pascai care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi piine in traista. Cautind apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.

Lumanarea de Inviere - este cea care in noaptea invierii fiecare credincios o poarta in mina si pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de luminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Cum se serbeaza pastele in Romania?

•In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

•In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine?cuvan?teaze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oran?duiala stramo?silor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu tip spe?cific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. * In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

• La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si?cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci . Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.

• O extrem frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor ?Sarbatori fericite?. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

• In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pen?tru ca in compozitia lor se adauga numeroase oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospo?dar se straduieste sa pregateasca o astfel de deli?catesa, care este si simbolul belsugului.

• In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa astea se continua masa cu friptura de miel.

• In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat ?hotii?, cat si ?pagubasii?. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

• Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Nevestele si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

CONSTANTIN · Trimis: 24/05/2008 08:54 Titlul subiectului:

PASTELE ESTE INTRADEVAR CEA MAI MARE SARBATOARE A CRESTINILOR.
DAR CE CAUTA IN CRESTINISM OARE TRADITII PRELUATE DE LA PAGINI CUM AR FI BUDISTII?
CE CAUTA IN CRESTINISM SUPERSTITIILE AMINTITE DE TINE MAI SUS LILISOR SAU NUMEROASE ALTELE CARE NU AR TREBUI?CU DURERE IN SUFLET O SPUN OARE CINE LE-A INTRODUS IN CRESTINISM SAU GINDIT O CLIPA MACAR CARE ESTE VOIA LUI DUMNEZEUCU PRIVIRE LA ACESTEA?