Craciunul la romani

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Crãciunul este o sãrbãtoare teribil de importantã pentru crestini: este sãrbãtoarea Nasterii Domnului, timp al bucuriilor, al pãcii si al linistii sufletesti. Este o perioadã în care primim si dãruim multã iubire si cãldurã sufleteascã. Acest fapt se remarcã si în entuziasmul cu care se fac pregãtirile pentru aceastã sãrbãtoare.
Timp de 40 de zile înainte de aceastã sãrbãtoare crestinii respectã Postul Crãciunului îndată ce nu mãnâncã carne sau produse lactate pregãtindu-se astfel pentru a sãrbãtori.
Tãierea porcului este un moment deosebit de important ce anticipã Crãciunul. Apoi, pregãtirea mâncãrurilor capãtã dimensiunile unui ritual strãvechi. Mâncãrurile traditionale: cârnatii, chisca, toba, rãciturile, sarmalele, friptura de porc, jufla si nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crãciun, fiind la loc de cinste alãturi de vinul rosu cinstit de toatã lumea.
Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crãciun, la care se obisnuieste sã participe toti membrii familiei. În timpul noptii, Mos Crãciun va aluneca prin horn si va lãsa cadouri pentru toatã lumea în dresuri sau sub brad. Dacã ne uitãm pe cer s-ar putea sã-l vedem pe Mos Crãciun trecând cu sania sa trasã de opt reni.
Colindul este una din cele mai vestite datini de iarnã. Mai demult, cetele de colindãtori erau formate din copii care, dupã miezul noptii de 24 spre 25 decembrie, umblau din casã în casã, aducând urãri de sãnãtate, fericire si noroc gospodarilor pe care îi colindau.
Colindele de iarnã sunt texte rituale cântate la sãrbãtori crestinesti, închinate Crãciunului si Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au ajuns mai frumoase si au cãpãtat o mare varietate pe întreg teritoriul tãrii. Ele degajã atmosfera de sãrbãtoare si buna dispozitie cu care toti românii întâmpinã Sãrbãtoarea Nasterii Domnului si Anul Nou.
Evocând momentul când, la nasterea lui Iisus, steaua care i-a cãlãuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casã în casã cântând colinde si purtând cu ei o stea.
Plugusorul este un obicei strãvechi, potrivit cãruia, în ajunul Anului Nou, cete de flãcãi merg pe la casele oamenilor si rostesc deosebite urãri. Acestia sunt însotiti de un plug mic, de unde si denumirea colindului.
Astfel, vestea Nasterii Mântuitorului este rãspânditã în fiecare an de colindele care intrã în fiecare casã prin intermediul colindãtorilor. Acestia sunt rãsplãtiti de gazde cu fructe(mere, nuci), colaci, bomboane si chiar bani.
La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori, daca nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care se imbina fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica, este dedicata Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita de Iosif, din acsa in casa rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost . ajunand in casa unui anume Craciun, om foarte rau , care nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da nastere lui Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe sotia sa.
De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant deasupra fiului lui Dumnezeu, si, in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina.
Deci, Craciunul este o sarbatoare sfanta, care aduce in sufletele oamenilor lumina si bucurie.
Aceasta sarbatoare este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de a merge cu colinda, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Colindatul copiilor

Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in tipare extrem de variate, implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor.

Urarea de Mos Ajun (23-24 decembrie) se practica in intreaga tara, cu denumiri variate. Astfel, in unele parti din Muntenia, Oltenia, Transilvania si Dobrogea se intilnesc ajunul, mos-ajunul, buna dimineata la mos-ajun, colindisul, neatalasul, colinda sau la colindeti/colindete. in sudul Banatului, nordul Olteniei si unele parti din Transilvania si din Crisana, obiceiul este cunoscut sub numele de pitarai sau piterei - denumire ce o poarta si copiii colindatori. in Bihor, intilnim si denumirea de a cucuta.

Colindele copiilor sint scurte, vestesc sarbatoarea, ureaza belsug in miei, vitei, purcei, pui si cer, in versuri umplute de haz, daruri cuvenite: alune pere, mere, colaci. in Oltenia si Tansilvania, copiii, numiti pitarai, atingeau cu bete sau cu nuiele stilpii portilor, usorii usilor de la grajduri si hambare, grinda casei si scormoneau in carbuni pentru a aduce noroc si belsug: ”Buna-i ziua lui Ajun/ Ca-i mai bun’a lui Craciun/ intr-un ceas bun!/ Porci grasi unsurosi/ Sa-i manince oamenii sanatosi./ Boi tragatori,/ Stupi roditori,/ Cai incurcatori, / Oile linoase,/ Vacile laptoase,/Pui de gaina,/ Pui de rata, / Pui de toate animalele,/ Bani si sanatate.”

Obiceiul se desfasoara in “cete” de copii, baieti - mai rar fete - sau in grupuri mixte. Numarul participantilor dintr-o ceata este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici (de la 3-4 ani pana la 6-7 ani) si de 4, 6, 7, 12 copii la categoria scolarilor (de la 6-7 ani pina la 14-15 ani).

in acelasi sat pot exista unul sau mai numeroase grupuri de virste diferite. Manifestarea se desfasoara de doua ori-in noaptea de 23 spre 24 decembrie si in zorii zilei de 24 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odata cu venirea serii isi incep colindatul. Colindatorii poarta traistute atirnate de git in care pun darurile ce le primesc, iar in miina tin un bat numit, in unele zone, colinda sau pitara. Colinda este facuta, de obicei, din lemn de alun frumos incrustat. Ea este purtata de citiva baieti mai mari din ceata, numiti uneori vatafi, si este folosita, in unele zone ale tarii, pentru scormonirea in cenusa sau in focul din vatra. Actiunea are, in mentalitatea populara, semnificatia de a asigură noroc si belsug in casa gospodarului.

Urarile copiilor sint de cele mai multe ori scurte, dupa care, in versuri încărcate de umor, solicita gazdei darurile. Continutul urarii poate sa fie acelasi la fiecare casa colindata. Copii sint rasplatiti intotdeauna cu daruri. Cel mai raspindit este colacul de piine, pregatit anume pentru acest prilej. Colacii facuti din faina de griu, impletiti in forma de opt, se numesc colindete sau colindeti. Alteori se mai numesc bolindete, bolindeti sau bobideti. in afara de colaci darurile pot fi compuse din fructe, bomboane.

Un obicei mai putin cunoscut, prezent astazi doar in citeva sate din Braila este Calusul de iarna. Se practica in dimineata primei zile de Craciun, in general, de catre tineri intre 10 si 19 ani, pe grupe de virsta, cea mai mica grupa cuprinzind baieti intre 10 si 12 ani. Obiceiul, numit local caluserie, consta intr-un dans executat de catre calusari in numar de 5 sau 7. Dintre acestea, cel mai bun, denumit calfa, are rolul de a conduce jocul si stigaturile cum ar fi si de a primi darul de bani. Cel mai tinar, denumit ieapa, are rolul de a necheza din cind in cind si de a primi carnea daruita de gazde pe care o infige pe o tacalie. Recuzita principala o reperzinta ciurica (valul alb) ce le acopera fata. in miini au bastoane de metal cu minerul indoit si imbracate cu fisii multicolore din hirtie, iar la picioare au cflopotei. Desfasurarea obiceiului consta din joc, participare vocala si instrumentala.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Datini si obiceiuri în preajma Craciunului

In apa In care te speli la Craciun, sa pui o nuca, ca sa fii sanatos „ca nuca” peste an, sau bani, ca sa fi banos.

Gospodarii si gospodinele se duc la biserica, ca sa implineascã pentru unii vorba „macar din Pasti în Craciun”. Tineretul sta pe acasa. Randul la biserica al fetelor si flacailor este ziua a treia a Craciunului.

Cat tin zilele Craciunului, furca de tors trebuie ascunsa, caci altfel cel ce o va vedea in aceste zile va fi muscat de un sarpe atat de gros si atat de lung, ca o furca.

Tinerii casatoriti trebuie sa se duca la parinti, nasi, mai ales ziua a doua.

Cea mai mare grija a gospodinelor este pregatirea mesei. Aceasta masa se va face din carne de porc, taiat la Ignat sau în Ajunul Craciunului, sau din paseri ori laptarie. De obicei se fac placinte, cu cari, daca se scot din cuptor, se umple sita si se spune:

-Cum e sita mea acum plina, asa sa fie plina casa mea de toate bunatatile peste an.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun

lili · Administrator Data inscrierii: 03/Sep/2007 Mesaje: 769

Obiceiurile si datinile romanesti de Craciun impresioneaza prin incarcatura lor emotionala. Printre obiceiurile indragite de romani, la sarbatoarea aceasta a innoirii si bucuriei, alaturi de colinde, se numara practicile de influentare a norocului.
In omenirea satelor, in ziua de Craciun, dis-de-dimineata, gospodarul aduce din sura un brat de paie. Adunate in manunchiuri, paiele sunt aruncate in vatra focului, in timp ce se repeta urarea: "Atatea paie/Atatia miei/Atatia purcei/Atatia boi/Atatea oi/Atatea vaci/Atatia turmaci".
In Muntenia si Oltenia, gospodina pregateste din timp, inainte de micul dejun al primei zile de Craciun, apa norocului. Aceasta licoare se prepara din agheasma si infuzie de plante - menta, levantica si muscata. Stapanul casei spune o rugaciune inainte de degustarea bucatelor, iar sotia lui stropeste casa cu aceasta apa norocoasa. In familiile care au avut mari necazuri pana la Craciun, ritualul se repeta timp de 7 zile.
La masa sarbatoreasca, dupa sosirea musafirilor, mesenii rostesc o rugaciune, iar cel mai varstnic musafir binecuvanteaza bucatele, spune rugaciunea "Tatal nostru" si face o invocare a bunastarii pentru membrii acelei familii: "Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul nostru, ajuta-i sa fie ocrotiti de ghinion, sa aiba belsug, sa poata dărui din prea plinul lor si celor nevoiasi. Faca-se Voia Ta!".
Aceasta sfanta zi poate sa reprezinte inceputul unei noi etape in viata fiecaruia dintre noi. Cine cultiva in prima zi a Craciunului virtutea bunei-dispozitii se va bucura un an intreg de multumire, bunastare si buna intelegere cu ceilalti.
Din mosi-stramosi se obisnuieste ca in dimineata de Craciun sa se aseze in mijlocul mesei festive un vas de flori in care stapanul casei sa aseze un buchet alcatuit din spice de grau, crengute de brad, de menta, busuioc si patrunjel. Acest "snop" se leaga cu o panglica rosie si un fir de beteala aurie. Deasupra buchetului se pune o iconita a Mantuitorului. Dupa Boboteaza, acest buchet se pastreaza la icoana pentru a asigură prosperitate in gospodarie, dar si pentru a scapa de ghinioane si resentimente.

lili
_________________
e bine sa fii important dar important e sa fii bun